25% DINTRE CONSERVELE DE CARNE PUSE IN VANZARE IN ROMANIA SUNT FACUTE DIN RESTURI DE CARNE DESTINATE HRANEI PISICILOR SI A CAINILOR

Conservele de carne conţin orice, numai carne nu. Este concluzia la care au ajuns experţii Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorului, după ce-au studiat zeci de sortimente de pe piaţă. 85% conţineau un conservant asociat cu o boală cumplită - cancerul la stomac. Iar un sfert dintre conservele analizate erau făcute din resturi animale, folosite de regulă în hrana pentru câini şi pisici. 

Studiul privind calitatea unor produse alimentare întreprins de către specialiști ai Asociației pentru Protecția Consumatorilor (APC) din România continuă. În primele zile din ianuarie, ei au achiziționat 60 de sortimente de conserve din carne din marile structuri comerciale (hipermarketuri sau supermarketuri) pentru a analiza conținutul și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor. ”25% dintre conservele din carne analizate conțin carne separată mecanic, adică țesut muscular, cartilagii, vase de sânge, nervi, țesut conjunctiv, și sunt aditivate cu caragenan, carmin, monoglutamat de sodiu și nitrit de sodiu”, potrivit unui comunicat al APC România. Experţii Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorului au constatat că 9 din 10 conţin până la 9 E-uri: potenţiatori de gust, coloranţi, arome artificiale şi nu numai.

85 % dintre conservele analizate conţin nitrit de sodiu, care a fost interzis în mai multe ţări occidentale. Nitritul de sodiu s-a demonstrat că are potenţial cancerigen. Copiii, femeile gravide, bătrânii nu ar trebui să consume astfel de produse, care au mai mult de 2-3 substanţe cu potenţial cancerigen. Culmea este ca autoritatea care se ocupă de siguranţa alimentelor nu a constatat astfel de nereguli. În 2014, dintr-o mie de probe, doar trei aveau nitrit de sodiu peste normele admise la nivel european.

Noi, ca stat membru UE, trebuie să ţinem cont de studiile organismului european de siguranţa alimentelor. E acceptat în conservele de carne un nivel de 100 mg pe kg.

Dintre conservele analizate, unele conţin carne doar pe un sfert. Experţii independenţi au găsit în schimb multă apă, şorici, plasmă şi organe. Potrivit studiului, 25 % dintre conserve conţin carne separată mecanic, lucru precizat pe etichetă. Cei mai mulţi cumpărători nu ştiu însă ce înseamnă.

Atenţie însă şi la conţinutul de sare! Reprezentanţii industriei au declarat că urmează să formuleze un punct de vedere legat de conţinutul conservelor.

Sfatul meu: atentie la ce cumparati ! Preţul spune multe despre produs! 

PRODUSE ANALIZATE 

Au fost analizate produsele fabricate/distribuite de către: Scandia Food SA, Hame România SRL, Tulip Food Company Danemarca, Auchan România SA, România Hypermarche SA, Rewe România SRL, Carrefour România SA, Prefera Foods SA, Animex Foods Polonia, Mega Image SRL, Vascar SA, Zone International Trading SRL, Defne Selos SRL, Orkla Foods România, Durra Diamant SRL, Garom Food SRL, Profi Rom Food SRL și Agrico Polonia.

CALITATE SCĂZUTĂ 

Cantitatea de apă și substanțe de îngroșare naturale și artificiale este destul de mare, ceea ce denotă o calitate scăzută a majorității produselor de acest tip, susține APC în documentul citat. În cele 60 de produse analizate s-au identificat numeroase categorii de aditivi alimentari: 90% din conservele analizate conțin aditivi, adică E-uri, de la 1 până la 9 aditivi; 85% din conservele analizate conțin nitrit de sodiu; 48% din conservele analizate conțin monoglutamat de sodiu; 38% din conservele analizate sunt colorate cu carmin; 37% din conservele analizate conțin caragenan; 37% din conservele analizate conțin arome artificiale.

CE TREBUIE SĂ ȘTIM 

La alegerea unei conserve din carne trebuie să aveţi în vedere cantitatea de carne din respectivul produs şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi/acizi grași saturați, conținutul de sare, evitându-se acele conserve care au în compoziție aditivi alimentari, cum ar fi monoglutamatul de sodiu, caragenanul, carminul și nitritul de sodiu”, sustine preşedintele APC România, conf. univ. dr. Costel Stanciu. 

El a subliniat că trebuie evitate conservele din carne separată mecanic (resturile rămase după îndepărtarea manuală a cărnii de pe oase, adică țesut muscular, cartilagii, vase de sânge, nervi și țesut conjunctiv) cu adaosuri de șorici, zaharuri, ulei vegetal, gelatină și amidon, care, de fapt, maschează calitatea scăzută a produselor. 

”Consumatorii nu trebuie să achiziționeze conservele din carne care au ambalajul bombat, lovit, cu puncte sau pete de rugină, acestea reprezentând un adevărat pericol pentru sănătatea lor. Totodată, verificaţi termenul de valabilitate şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare. Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, conservele din carne nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor și a adulților cu afecțiuni cardiovasculare”, a adăugat conf. dr. Costel Stanciu. 

CONSERVELE DE PESTE, CU INDULCITORI ARTIFICIALI SI ADITIVI ALIMENTARI 

Deşi sunt considerate o delicatesă pentru consumatori, conservele de peşte comercializate în magazine au intrat si ele în vizorul APC România.Studiul  atrage atentia asupra faptului ca la achiziţionarea unei conserve de peşte este important să verificăm informaţiile de pe etichetă, precum şi aspectul exterior al acesteia. 

În decizia de cumpărare ar trebui să luăm în considerare şi numărul de alimente aditivitate care intră în dieta zilnică, deoarece riscul toxic al acestora se amplifică prin efectul cumulativ al aditivilor ingeraţi zilnic. 

Conservele de peşte studiate de APC România prezintă în reţetă aditivi alimentari aprobaţi în UE, unii dintre ei consideraţi inofensivi pentru organismul uman (fosfat de diamidon hidroxipropilat E 1440, adipat de diamidon acetilat E 1422), dar şi aditivi care pot prezenta efecte adverse dacă nu este respectată doza admisă (glutamat monosodic E 621, acid citric E 330, guma guar E 412, guma xanthan E 415, zaharinat de sodiu E 954 II). 

Studiul realizat de experţii APC relevă faptul că 39% dintre producători nu specifică procentul de pastă de tomate utilizat la obţinerea produsului (ingredientul figurează în denumirea produsului alimentar), iar 36% nu declară conţinutul de sare.

Potrivit documentului, în compoziţia conservelor de peşte analizate s-au identificat nu mai puţin de 7 E-uri: guma de guar, acidul citric, glutamatul monisodic, fosfat de diamidon hidroxipropilat, zaharinat de sodiu, adipat de diamidon acetilat, care pot produce dureri de cap, slăbiciune, greaţă, arsuri, astm, pot declanşa Alzheimer şi Parkinson. Nu trebuie consumat de femei însărcinate, copii, hipoglicemici, bătrâni sau cardiaci. 

La alegerea unei conserve de peşte trebuie să se aibă în vedere conţinutul de peşte din conservă, precum şi compoziţia sosului de tomate, evitându-se acele conserve care au aditivi alimentari, cum ar fi glutamatul monosodic, îndulcitorii artificiali, acidul citric etc. 
Totodată, trebuie evitate şi conservele de peşte cu adaos de zahăr, ulei vegetal şi amidon, care de fapt maschează calitatea scăzută a peştelui din conservă. Consumatorii nu trebuie să achiziţioneze conservele de peşte care au ambalajul bombat, lovit, cu puncte sau pete de rugină, acestea reprezentând un adevărat pericol pentru sănătatea lor.