ROMANIA, CONDAMNATA PE BANDA RULANTA LA C.E.D.O. SA PLATEASCA MILIOANE DE EURO PENTRU CONDITIILE INUMANE DIN PENITENCIARE

Romania este fruntasa in Uniunea Europeana la numarul de condamnari la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (C.E.D.O.) din cauza tratamentelor inumane aplicate detinutilor. Desi e condamnata pe banda rulanta la plata de despagubiri, Romania nu face nimic pentru a remedia situatia. 
La ora actuala, capacitatea de cazare a sistemului penitenciar romanesc se limiteaza la un numar de 18.983 locuri. Raportat la un efectivul de 29.952 deţinuti (la 10 martie 2015), rezulta un deficit de 10.969 de locuri. Asa se face ca la ora actuala penitenciarele din Romania sunt suprapopulate (indice de ocupare de 157,8%), fapt ce creeaza mari probleme atat detinutilor de drept comun obligati sa "convietuiasca" cate 2-3 in pat, in vreme ce cadrele Administratiei Nationale a Penitenciarelor (A.N.P.) sunt obligate sa lucreze in conditii extrem de grele si insalubre. 

Datele oficiale ale A.N.P. arata ca la finele primului trimestru al acestui an  in Romania existau un numar de opt penitenciare in care numarul detinutilor incarcerati depasea dublul capacitatii de cazare. 
In aceasta situatie se aflau doua inchisori cu regim de maxima siguranta - Iasi (indice de ocupare - 220%) si Craiova (indice de ocupare - 212%) si sase penitenciare cu regim semideschis si deschis - Satu Mare (indice de ocupare - 238%), Botosani (indice de ocupare - 225%), Drobeta Turnu Severin (indice de ocupare - 216%), Codlea (indice de ocupare - 206%), Targu Jiu (indice de ocupare - 202%) si Jilava (indice de ocupare - 201%). 

Pentru a cozmetiza situatia existenta in inchisorile din Romania, A.N.P. omite sa aduca in discutie suprapopularea penitenciarelor autohtone si spune ca suprafata aferenta unei persoane privata de libertate pentru cazarea în comun este de circa 4 - 9 m.p. (la stabilirea spatiului minim obligatoriu pentru fiecare detinut, A.N.P. nu ia in considerare volumul de aer, ci doar suprafata celulelor). 

In realitate insa, infrastructura sistemului penitenciar nu respecta recomandarile Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT) si Ordinul ministrului justiţiei nr. 433/2010 cu privire la spatiul de cazare destinat unui detinut.  

Situatiile in care inchisorile respecta Standardele europene CPT de ocupare sunt o exceptie. 

Astfel, dintre cele 43 de penitenciare existente in Romania, doar trei unitati centrale si doua sectii auxiliare indeplinesc cerintele de capacitate impuse de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii si a Tratamentelor sau Pedepselor Inumane ori Degradante (CPT) - adica minimum 4 m.p./ detinut in inchisori, respectiv 7 m.p./ detinut in spitale - penitenciare si in centre educative. 

Desi accepta ca motivul principal al conditiilor mizerabile din inchisori il reprezinta supraaglomerarea, politicienii nu sunt preocupati de remedierea sistemului, in vreme ce Ministerul Justitiei are doar propuneri de solutii pe termen lung, si acelea extrem de ... insipide si incolore.

Din acest motiv este de asteptat ca Romania sa fie condamnata pe banda rulanta la Curtea europeana a Drepturilor Omului (C.E.D.O.) si obligata la plata unor despagubiri exorbitante, care intr-un final vor fi achitate din taxele si impozitele fiecarui contribuabil din Romania.

ROMANII AU FOST OBLIGATI SA SCOATA DIN BUZUNARE 1,14 MILIOANE EURO SI 10.000 FRANCI ELVETIENI UNOR DETINUTI CARE AU ATACAT CONDITIILE DE DETENTIE LA C.E.D.O.

Desi Romania si-a insusit si asumat atingerea standardelor europene pentru penitenciare si centre de detentie, totusi din cauza conditiilor inumane existente in aceste institutii de "reeducare", statul roman a fost obligat prin 131 de hotarari C.E.D.O. sa plateasca unor condamnati despagubiri in suma de 1.142.154 euro şi 10.000 franci elvetieni, in intervalul ianuarie 1990 - mai 2015. (facsimil).
Pana la aceasta ora, C.E.D.O. a constatat in cauzele privind statul roman nu mai putin de 211 incalcari ale art. 3 din Conventie, privind interzicerea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. Din acest punct de vedere, Romania se plaseaza pe locul 1 in Uniunea Europeana si pe locul 3, dupa Rusia si Turcia, din totalul celor 47 de state semnatare ale Conventiei de la Strasbourg. 

Defalcat, sumele achitate de statul roman ca urmare a conditiilor din inchisori si centre de detentie, arata astfel :

- ianuarie 2004 - decembrie 2010 : 33 hotarari C.E.D.O. in suma de 239.830 euro şi 10.000 franci elveţieni;

- anul 2011 : 19 hotarari CEDO, insumand 278.615 euro;

- anul 2012 : 10 hotarari CEDO, insumand 119.950 euro;

- anul 2013 : 32 hotarari CEDO, insumand 221.819 euro;

- anul 2014 : 29 hotarari CEDO, insumand 196.400 euro;

- ianuarie - mai 2015 : 16 hotarari CEDO, insumand 85.540 euro.

Practic, sumele pe care statul roman a fost obligat de C.E.D.O. sa le plateasca pentru conditiile inumane de detentie din sistemul penitenciar au fost decontate de fiecare roman in parte. Acest lucru s-a intamplat ca urmare a faptului ca Ministerul Finantelor Publice, desi obligat sa o faca, nu a initiat nicio actiune in regres impotriva persoanelor care se fac vinovate de neimplementarea obligatiilor asumate de catre Romania in ceea ce priveste conditiile de detentie. 

DOAR MODERNIZAREA PENITENCIARULUI GIURGIU VA COSTA ROMANIA PESTE 18,3 MILIOANE EURO

Modernizarea si dotarea sistemului penitenciar autohton la standardele europene implica insa costuri semnificative, tinand cont de faptul ca Administratia Natională a Penitenciarelor coordonează activitatea a 43 de unitati (penitenciare pentru femei, penitenciare pentru barbati, penitenciare pentru minori si tineri, penitenciare spital, centre de reeducare, scoali/centre de pregatire si formare a agentilor de penitenciare).

De exemplu, doar modernizarea Penitenciarului Giurgiu si extinderea acestuia cu inca 200 de locuri de cazare va costa statul roman aproximativ 80.449.110 lei (echivalent a 18,3 milioane euro) in urmatorii trei ani.

Conform Ministerului Justitiei, suma mentionata ar fi necesara pentru realizarea a 10 obiective, printre care se numără :

• transformarea popotei Penitenciarului in pavilion de detenţie cu o capacitate de 168 de locuri de cazare;
• transformarea salii de festivitati in pavilion de detentie cu 32 de locuri de cazare;
• realizarea unui poligon de tragere in subsolul pavilionului administrativ;
• sistem integrat de securitate; 
• drumuri şi platforme, amenajari exterioare incinta detentie regim deschis;
• racord apă - canal, reţele electrice exterioare.

SUMA PLATITA DE STAT IN FIECARE LUNA PENTRU INTRETINEREA UNUI DETINUT ESTE DE PESTE 28,5 ORI MAI MARE DECAT ALOCATIA ACORDATA UNUI COPIL

Desi conditiile din penitenciare sunt jalnice, totusi cheltuielile cu intretinerea detinutilor sunt extrem de mari. Astfel, costul lunar mediu pentru un detinut este de aproximativ 2.400 lei, suma respectiva fiind de 28,5 ori mai mare decat alocatia lunara acrdata de statul roman unui copil. Din cei 2.400 de lei, cea mai mare parte (1.619 lei) o reprezinta cheltuielile de personal din sistemul penitenciar. 
Datele oficiale arata ca suma alocata pentru intretinerea lunara a unui detinut (2.400 lei) este suportata in proportie de peste 91% din bugetul de stat si doar restul din veniturile proprii ale Administratiei nationale a Penitenciarelor.

URMEAZA : IN PENITENCIARELE DIN ROMANIA SE MOARE PE CAPETE

DORMI LINISTIT, TRAIAN BASESCU ! TRECUTUL TAU ESTE IN SECURITATE !

Dedicatie speciala pentru Traian Basescu, in amintirea vremurilor trecute cand isi sponsoriza campaniile electorale cu bani proveniti din traficul cu tigarete, iar drept multumire angaja dupa bunul plac, in functii de stat la Admininstratia Prezidentiala, nevestele sponsporilor.
Dormi linistit, Traian Basescu ! Trecutul tau este in securitate !
Exercitiu de memorie: recunoasteti personajele din fotografie ? 

Oare individul din dreapta jos a fotografiei a primit bani negri din traficul cu tigarete de la domnul care-l tine de gat pe Basescu ? Poate ne spune ANI.

 

ORICE PERSOANA FIZICA/JURIDICA CARE VA UTILIZA ACESTE FOTOGRAFII ESTE OBLIGAT SA PRECIZEZE SURSA : Ovidiu ZARA sau ovidiuzara.blogspot.ro

EXCLUSIV ANTENA 3: MIRCEA BASESCU A LUAT 1.000.000 DE EURO PENTRU ELIBERAREA LUI BERCEA MONDIALU'. TRAIAN BASESCU STIA DE SPAGA, LUCRU RECUNOSCUT DE FRATELE EX-PRESEDINTELUI

ANTENA 3  a publicat azi cea mai puternica dovadă a infractiunii savarsite de Mircea Basescu, fratele ex-preşedintelui Romaniei, Traian Basescu, in dosarul "Bercea Mondialu'".

Filmat de DNA, Mircea Basescu spune la o intrevedere cu tiganii lui Bercea: "Florine, ai dat un milion! Mai dă 30 de mii şi-l scoatem pe Bercea din puşcărie".

Mai mult, Mircea Basescu recunoaste de fata cu Izaura Anghel faptul ca parte din banii luati de la tigani ca sa intervina pentru eliberarea lui Bercea Mondialu' au ajuns si la Traian Basescu.

EXPLOZIV! VIZIONATI AICI - click

http://www.antena3.ro/politica/sinteza-zilei-imaginile-care-doboara-definitiv-familia-basescu-312075.html

FOSTUL SEF AL ANAF, SERBAN POP - OMUL LUI BLEJNAR, RETINUT DE DNA. URMEAZA ALINA BICA, FOSTA SEFA A DIICOT. MIZA - CEI DOI AU LUAT MITA IN CAZUL DEVALIZAREA CUPROM DE CATRE AFACERISTUL HORIA SIMU

Fostul şef al ANAF, Şerban Pop, a fost reţinut pentru 24 de ore de procurorii DNA, după ce a fost chemat la audieri în această dimineaţă. Alaturi de Pop, la sediul DNA a fost prezentă şi fosta şefă a DIICOT, Alina Bica. Si ea este pusă sub învinuire, alaturi de  Pop, într-un nou dosar instrumentat de procurorii DNA, care o acuză de noi fapte de corupţie. Fosta şefă a DIICOT a confirmat, la sosirea la sediul DNA, că urmează să fie audiată în calitate de suspect. Cei doi sunt audiati într-un dosar in care omul de afaceri Horia Simu i-a turnat la DNA dupa ce le-ar fi dat mită pentru soluţionarea faborabila a unui dosar penal pe care acesta il avea la DIICOT. 

Conform DNA, Serban Pop este acuzat de savarsirea infractiunii de complicitate la dare de mita, iar Alina Bica de luare de mita si participatie improprie sub forma determinarii cu intentie la savarsirea fara vinovatie a infractiunii de abuz in serviciu. Culmea, cel care a turnat-o pe Bica la DNA este fostul ei ofiter judiciarist DIICOT, Ionut Florentin Mihailescu - arestat in dosarul "Bica 2" alaturi de Dorin si Alin Cocos. 

Mirarea mea privind denuntatorul este foarte mare, tinand cont de faptul ca se pare insa ca intre acesta si Bica nu existau doar relatii de natura profesionala, lucru se pare stiut chiar de SRI.

CE SPUNE DNA

În cursul anului 2014, inculpatul Pop Șerban a primit de la suspectul Simu Horia, om de afaceri, suma totală de aproximativ 230.000 euro (constând în două contracte de asistenţă juridică încheiate cu firmele acestuia din urmă şi suma de 150.000 euro cash), pentru a interveni la nivelul conducerii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în scopul soluționării unui dosar penal care-l privea pe omul de afaceri, într-o manieră favorabilă acestuia din urmă.

La data de 8 noiembrie 2014, inculpata Bica Alina Mihaela în calitate de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a primit, pentru sine, în mod indirect, printr-un intermediar (martor denunţător în cauză), suma de 17.500 euro din totalul sumei de 20.000 euro, pe care acesta din urmă, în calitate de interpus, a primit-o de la inculpatul Pop Şerban.

Suma de 20.000 euro a reprezentat o parte din totalul sumei de aproximativ 230.000 euro ce a fost dată de suspectul Simu Horia în tranşe, pe parcursul a 8 luni, în cursul anului 2014, inculpatului Pop Şerban, pentru ca acesta să o remită în scopul menționat mai sus.

În schimbul banilor primiți, inculpata Bica Alina Mihaela, în calitate de procuror șef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a determinat înlocuirea procurorului de caz și a efectuat presiuni asupra unui alt subordonat de-al său (care, potrivit probelor administrate până în acest moment al urmăririi penale a acţionat fără vinovăţie), în scopul pronunţării unei soluţii de clasare în cauza în care se desfășurau acte de urmărire penală față de suspectul Simu Horia, lucru care s-a și întâmplat ulterior.

In cursul zilei de astazi Serban Pop si Alina Bica vor fi prezentaţi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu propunere de arestare preventivă pentru 30 zile.

DEVALIZAREA CUPROM "INVESTIGATA" DE DIICOT

Dosarul lui Horia Simu de la DIICOT a fost redeschis în luna mai de procurorii DIICOT pentru devalizarea Cuprom si in luna iulie se afla încă în stadiul cercetării penale "in rem" (cercetarea penală "in rem" înseamnă că procurorii investighează faptele pentru stabilirea vinovăţiei şi identificarea persoanelor responsabile de săvârşirea lor). 
Alaturi de Horia Simu, in dosarul devalizarii Cuprom DIICOT mai sunt cercetati penal sub acuzatiile de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare şi spălare de bani si Horia Pitulea, Neagu Oana Mădălina şi Chişu Adrian, 
Tribunalul Bucureşti a constatat, în data de 22 aprilie 2015, legalitatea unei ordonanţe a DIICOT prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale în cauză, instituţia fiind cea care a solicitat instanţei infirmarea ordonanţei prin care s-a dispus clasarea cazului.
Odată cu infirmarea clasării acestui dosar, Tribunalul a decis şi redeschiderea urmăririi penale în legătură cu relaţiile comerciale din S.C.Cuprom S.A. şi societăţi comerciale rezidende/nerezidente în care acestea au fost favorizate de către persoanele sus-menţionate.
reamintesc faptul ca omul de afaceri Horia Simu a devenit cunoscut ca "bancherul cuprului", după ce a preluat Cuprom Baia Mare, alături de Horia Pitulea.
Cuprom a fost înfiinţată în 2003, fiind rezultatul fuziunii dintre combinatul metalurgic Phoenix şi uzina Elcond Zalău, două din cele mai importante companii ale ţării noastre din industria neferoaselor. Cuprom şi-a dezvoltat afacerea pe credite şi a devenit unul dintre cei mai mari jucători pe piaţa cuprului din regiune.
Pentru bancheri, un client de talia Cuprom părea o adevărată mină de aur, în contextul în care cifra de afaceri a companiei crescuse fulminant - de la 321 milioane lei în 2005, la 581 milioane lei în 2006, până la nivelul record de 824 milioane lei în 2007 -, iar comenzile totalizau între 33% şi 61% din piaţa produselor de cupru din ţară.
Declanşarea crizei, datoriile scadente nereeşalonate şi scăderea drastică a cotaţiei cuprului la London Metal Exchange în decurs de câteva luni (iulie-decembrie 2008), de la 8.985 dolari/tona la 2.770 dolari/tona, au pus societatea pe butuci şi au dat peste cap toate calculele de profit ale băncilor în acest caz.
Cifra de afaceri a scăzut brusc la 685 milioane lei în 2008 şi la 190,4 milioane lei în 2009, societatea înregistrând piederi nete (la finele lui 2008 de 208 milioane lei, iar în 2009 de 50 milioane lei).
În 2008, Cuprom a sistat activitatea fabricii Phoenix Baia Mare şi a preferat să importe materia primă din Germania pentru fabrica de la Zalău. Numărul de salariaţi s-a redus sever, de la 665 de persoane în 2009, la numai 111 la jumătatea lui 2010.
In 2008 Cuprom a intrat în insolvenţă, la cererea firmei de consultanţă Expert Consultancy Inc., iar la 3 iunie 2015 Tribunalul Bucureşti a dispus intrarea în faliment a Cuprom, decizia pronunţată de magistraţi fiind executorie, la solicitarea unor creditori ai societăţii - BCR şi Bancpost.
Doi dintre şefii Cuprom au fost bancherii Horia Pitulea şi Horia Simu (ambii foşti vicepreşedinţi la Citibank România), dar din acţionariatul societăţii a mai făcut parte si cumnatul lui Mircea Geoana,  Ionuţ Costea, fost preşedinte al Eximbank şi cumnatul lui Mircea Geoană.


HORIA SIMU, ARESTAT IN DOSARUL RETROCEDARILOR PENTRU UN PREJUDICIU DE 55 MILIOANE EURO

Horia Simu a fost arestat preventiv pe 3 iulie într-un dosar al despăgubirilor date de ANRP, pentru un prejudiciu estimat la 55 milioane de euro. Simu a beneficiat de cea mai mare despăgubire acordată de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) şi este acuzat de procurorii DNA că a încercat să urgenteze obţinerea despăgubirilor depunând certificate medicale care arătau că ar suferi de hipertensiune arterială şi că "tergiversarea soluţionării cererii sale îi creează o puternică stare de stres ce este de natură a-i afecta grav sănătatea", potrivit rechizitoriului.
Astfel, în 2007, Horia Simu a depus o adeverinţă medicală în care se menţionează că suferă de hipertensiune arterială. În 2008, ANRP i-a cerut lui Horia Simu să transmită "documente care să probeze faptul că se află într-o situaţie excepţională, întrucât după analizarea cererii iniţiale s-a constatat că actele transmise anterior sunt insuficiente".
Ca urmare, Horia Simu a depus la ANRP o adeverinţă medicală emisă la dată de 15.01.2008, în care se precizează că este suferind de H.T.A. (Hipertensiune arterială, n.r.) esenţială şi aritmie extra-sistolică, constatări făcute de dr. (...), medic specialist medicină generală şi medicină de familie şi medic primar medicină de urgenţă, conform rechizitoriului. 
"Adeverinţa medicală descrisă s-a eliberat pentru a-i servi lui SIMU HORIA «la nevoie», fără ca la această rubrică solicitantul să fi precizat pentru ce îi este necesară de fapt acest document medical", arată procurorii.
De asemenea, in acel dosar procurorii au dispus punerea în mişcare a acţiunii penaleşi faţă de inculpaţii Ingrid Zaarour, Nicolescu Theodor Cătălin, Iuoraş Mihnea Remus şi Nicolescu (Fostă Bărbulescu) Ionela Mihaela, preşedinte, vicepreşedinte respectiv membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, la data faptei, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.
Anchetatorii au precizat că inculpaţii Nicolescu Theodor Cătălin, Iuoraş Mihnea Remus şi Hanu Florin Alexandru au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv, alături de Zaarour Ingrid sub control judiciar, la data de 9 aprilie 2015, pentru fapte asemănătoare.