EXCLUSIV : CATALIN PREDOIU, PLANGERE PENALA DIN 2008, NESOLUTIONATA DE KOVESI

    

    Intitulata "CATALIN PREDOIU – CONFLICT DE INTERESE – TRAFIC DE INFLUENTA", plangerea penala, inregistrata in data de 7 august 2008 la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sub numarul 15.876/07.08.2008 si adresata doamnei Laura Codruţa KOVESI - pe atunci Procurorul General al României, a ramas nesolutionata pana astazi.

   Autorul plangerii, prof. Toma Balasoiu, persoana vatamata urmare a falimentului BIR, l-a acuzat pe Catalin Predoiu in perioada in care acesta detinea portofoliul Justitiei de săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual, uz de fals, înşelăciune, abuz în serviciu contra intereselor publice, conflict de interese, trafic de influenţă, precum şi a unor fapte ce cad sub incidenţa Legii nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, a Legii nr. 149/2007 privind înfiinţarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

  Fostul ministru al Justitiei, Cătălin Predoiu mai este cercetat de procurorii DNA într-un dosar disjuns din Gala Bute. Potrivit liderului PMP Radu Cristescu, liberalul pe care presedintele Klaus Werner Johannis a promis ca-l va nominaliza premier ar urma să fie chemat la DNA pentru a fi audiat. Procurorii au disjuns din dosarul Elenei Udrea o anchetă pe numele lui Cătălin Predoiu privind avizele pe care acesta le-a semnat, în calitate de ministru al Justiţiei, pentru organizarea Galei Bute. Alaturi de Predoiu, in aceasta cauza ar mai fi cercetat si Gheorghe Ialomiţianu - fost ministrul PDL al Finantelor Publice. Ancheta DNA, pornită în urma unei sesizări a Corpului de control al Guvernului.

ii acuza pe cei doi că şi-au îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu semnînd documente care făceau parte din strategia de marketing şi promovare turistică, în care era inclus şi evenimentul "Gala Bute". 

    "Disjungerea cauzei şi constituirea a patru dosare separate în vederea continuării cercetărilor cu privire la.... sesizarea corpului de control al primului ministru cu privire la foştii miniştri Ialomiţianu Gheorghe şi Predoiu Cătălin Marian.", se arată în rechizitoriul "Gala Bute".

    In EXCLUSIVITATE, cititi in cele ce urmeaza plangerea penala formulata de prof. Toma Bălăşoiu, document care probabil zace in sertarele Parchetului de pe langa ICCJ de peste sapte ani.

*********

Doamnă Procuror General,

       Subsemnatul prof. Toma Bălăşoiu, domiciliat în ...., acţionar al Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR), vătămat prin falimentul premeditat şi lichidarea prin jaf a Băncii Internaţionale a Religiilor, formulez şi depun următoarea

    PLÂNGERE PENALĂ

împotriva cetăţeanului Cătălin Marian PREDOIU, ce deţine vremelnic portofolilul de ministru justiţiei, pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni :

• fals intelectual;
• uz de fals, înşelăciune;
• abuz în serviciu contra intereselor publice, conflict de interese;
• trafic de influenţă;
•  precum şi a unor fapte ce cad sub incidenţa Legii nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, a Legii nr. 149/2007 privind înfiinţarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

I. Preliminarii

    În accepţiunea DEX, corupţia este definită ca fiind o „abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie”, abatere care exprimă desfrânarea, depravarea, venalitatea .

    În accepţiunea juridică, corupţia se manifestă ca un abuz de putere, de funcţie din partea celor investiţi cu exerciţiul puterii, abuz săvârşit cu scopul de a obţine avantaje materiale sau alte foloase .

    Cu toate că „oficial ne merge bine”, accentuarea fenomenului corupţiei, ca indicator al lipsei unui control eficient care ar trebui să fie exercitat de către instituţiile statului şi către demnitarii statului, în speţa noastră chiar de către ministrul justiţiei, determină ca interesele de grup să prevaleze faţă de interesele generale ale societăţii româneşti.

    După cum rezultă fără puţinţă de tăgadă din unele publicaţii, un asemenea grup de interese a fost constituit şi prin participarea/contribuţia numitului Călin Zamfirescu, socrul lui Cătălin Marian PREDOIU, grup de interese urmărit penal pentru fapte de corupţie care constituie obiectul Dosarului nr. 194/P/2003 privind falimentarea feauduloasă a Băncii Internaţinale a Religiilor (BIR) aflat atât pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cât şi pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.

    Potrivit conceptului occidental, corupţia este caracteristică aşa numitelor ”gulere albe” (white-collor crimes) şi constă în nerespectarea – de cele mai multe ori nesancţionată – a legii penale de către anumite grupuri de demnitari sau de către persoane investite cu funcţii oficiale (funcţionari ai statului, reprezentanţi guvernamentali, şefi ai unor autorităţi publice ş.a.), astfel de fapte fiind denumite delicte cu caracter profesional .

    Domnul Cătălin Marian PREDOIU, care face parte din categoria „gulerelor albe” deşi a ştiut foarte bine că este incompatibil cu funcţia de ministru al justiţiei deoarece a avut/are un interes personal vital/familial într-un act de corupţie la nivel înalt (Dosarul nr. 194/P/2003) privind falimentarea frauduloasă a Băncii Internaţionale a Religiilor a acceptat ministerializarea sa.

Incompatibilitatea cu funcţia de membru al Guvernului României mai era pusă sub semnul întrebării şi de faptul că, în calitatea sa de co-proprietar al Societăţii Civile de avocaţi Zamfirescu - Racoţi - Predoiu, dl Predoiu a intrat inevitabil în contradicţie cu autorităţile statului român în legătură cu numeroase litigii în care s-a angajat de bună voie şi nesilit de nimeni – alături de ceilalţi co-proprietari/copărtaşi -, inclusiv în litigii privind lichidarea majorităţii băncilor româneşti cărora li s-a declanşat procedura de faliment, printre care şi devalizarea frauduloasă a Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR).

După cum rezultă şi din presă, este deja de largă notorietate publică faptul că scopul urmărit de domnul Cătălin Marian PREDOIU a fost acela de a accede într-o funcţie care să-i ofere posibilitatea salvării socrului său, (Călin Andrei Zamfirescu) de conseciţele unui proces penal împotriva acestuia şi a altor 13 învinuiţi nominalizaţi de Înalta Curte de Casaţieşi Justiţie, prin decizia nr. 5515 din 26 septemenrie 2006, în Dosarul nr. 194/P/2003 privind falimentarea frauduloasă a Băncii Internaţionale a religiilor (BIR).

    Având în vedere că în conformitate cu art. 69 (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară „Ministrul Justiţiei exercită controlul asupra procurorilor” (3) „Ministrul Justiţiei poate să ceară procurorului general al DNA informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii”, este clar ca lumina zilei că aceste prerogative conferite de legiuitor ministrului justiţiei dovedesc fără putiţă de tăgadă că domnul Cătălin Marian PREDOIU este incompatibil cu funcţia de membru al Guvernului României întrucât în exercitarea funcţiei sale intervine în mod evident un grosolan conflit de interese.

Însemnătatea deosebită a asigurării independenţei/echidistanţei politice a procurorului în contextul garantării legalităţii şi imparţialităţii urmăririi penale a fost evidenţiată în cadrul lucrărilor Congresului ONU din 1995 de la Cairo.Cu acest prilej s-a reliefat necesitatea de a se proceda la o reconsiderare şi reafirmare a rolului deosebit ce revine procurorului în administrarea justiţiei penale şi de a garanta exercitarea atribuţiilor profesionale, independent de orice imixtiune politică, în conformitate cu principiile ONU.

     De asemenea, s-a precizat că aceasta este singura modalitate prin care se poate asigura echitatea şi obiectivitatea justiţiei penale, precum şi protecţia cetăţenilor împotriva infracţiunilor.

     Aceleaşi coordonate şi principii au fost consfinţite şi prin Recomandarea nr. 19/2000 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, pornindu-se de la premiza că Ministerul Public are un rol determinant în sistemul justiţiei penale. În acest sens reamintim că în această Recomandare se precizează :

        a.- „Statele trebuie să ia măsuri pentru a face astfel ca membrii Ministerului Public să-şi poată îndeplini misiunea lor fără ingerinţe, nejustificate din partea puterii executive şi fără riscul de a determina, dincolo de limita rezonabilului răspunderea civilă penală sau de altă natură”.

        b.- „Ministerul Public trebuie în orice situaţie să fie în măsură să-şi exercite fără obstacole urmărirea agenţilor statului pentru delicte comise de către aceştia şi în special delicte de corupţie, abuz de putere, violare evidentă a drepturilor omului şi alte delicte recunoscute de dreptul internaţiona”.

      În concordanţă cu aceste prevederi, Parlamentul României a adoptat un pachet de acte normative şi anume : Legea nr. 147/2002 pentru ratificarea Convenţei civile asupra corupţiei adoptată la Strasbourg la 4 noiembrie 1999, Legea nr. 365/2004 privind ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei adoptată la New-York la 31 octombrie 2003, Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate.

     Din nefericire, acest sistem legislativ nu este aplicat în România cu responsabilitate de către persoanele îndrituite prin lege să facă acest lucru. A devenit deja alarmant constatarea că prevederile legilor menţionate sunt eludate cu bună ştiinţă pentru acoperirea fărădelegilor comise chiar de către demnitari sau de către grupurile de interese pe care aceştia îi servesc.

    Această stare de lucruri îngrijorătoare a fost sesizată cu perspicacitate de către Comisia Europeană, care, în precedentul Raport privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare, subliniază că „Autorităţilor române le revine sarcina de a demonstra faptul că sistemul judiciar funcţionează şi că anchetele demarate în cazurile de corupţie duc la arestări, urmărire penală şi, în funcţie de hotărârea instanţei, la condamnări disuasve şi la confiscarea bunurilor”...”Eforturile pozitive pe calea refomei pot fi încununate de succes numai dacă primesc un sprijin neehivoc din partea actorilor de la toate niveluruile.Este necesar ca la acese eforturi să se adauge o punere în aplicare eficentă”.

    Am prezentat considerentele de mai sus pentru a dovedi că domnul Cătălin Marian PREDOIU deşi deţine mandatul de ministru al justiţiei, nu a fost/nu este preocupat să respecte legile, că singura sa preocupare a fost şi este de a muşamaliza/îngropa Dosarul nr. 194/P/2003 privind falimentarea frauduloasă a băncii Internaţionale a religilor (BIR) în care socrul său (Călin Andrei Zamfirescu)‚ plus 13 ndivizi sunt urmăriţi penal în dosare aflate pe rolul unor instanţe judecătoreşti.

II. Încălcări flagrante ale legii săvârşite de domnul Cătălin Marian PREDOIU

     În calitatea sa de co-proprietar al Societăţii Civile de Avocaţi Zamfirescu – Racoţi – Predoiu, domnul Cătălin Marian PREDOIU este – în fapt – şi co-părtaş la acţiunile ilegale întreprinse în legătură cu Dosarul nr. 1769/283/2006 aflat pe rolul Tribunalului Dâmboviţa, respectiv co-făptuitor – în solidar cu ceilalţi co-proprietari – ai următoarelor infracţiuni :

Fals intelectual – infracţiune prevăzută de art. 289 Cod penal, care constă în întocmirea unei scrisori - adresă fax transmise Tribunalului Dâmbviţa la 4 iune 2007 – ora 12,00 – prin care a comunicat în mod mincinos că preşedintele Secţiei Civile a Înaltei curţi de Casaţie şi Justiţie

Art. 2 lit. a din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate defineşte noţiunea de grup infracţional organizat ca fiind „grupul structurat format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material”.

    Art. lit. b pct. 5 din nr. Legea 39/2003 menţionează că „intră în sfera criminalităţii organizate infracţiunile contra patrimoniului care au produs consecinţe deosebit de grave”.

    Art. 7 alin. 1 din lege stabileşte că‚ „Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi” .

    Este cunoscut faptul că s-au consumat tone de hârtie pentru a se clarifica modul în care s-a constituit şi a acţionat grupul de interese condus de numiţii Arin Stănescu, Călin Zamfirescu, Stan Târnoveanu, sub acoperirea unor firme de lichidare în legătură directă cu Casa de avocatură Zamfirescu – Racoţi – Predoiu, grup care a acumulat averi fabuloase, ce a avut ca obiectiv, deloc nu în mod întâmplător, falimentul şi lichidarea majorităţii băncilor, inclusiv de falimentarea frauduloasă şi lichidarea prin jaf a patrimoniului şi fondurilor Băncii Internaţionale a Religiilor.

Fiind direct implicat şi acţionând în cadrul acestui grup, domnul Cătălin Marian Predoiu actualul ministru al justiţiei trebuia să refuze nominalizarea şi acceptarea acestei funcţii, având posibilitatea să continue alături de socrul său şi partenerii acestuia din grupul de interese menţionat, lichidarea tuturor activelor BIR, şi înstrăinarea acestora către acoliţii săi pe sume derizorii, cu acelaşi dispreţ faţă de normele naţionale şi cele ale dreptului comunitar.

    Domnul Cătălin Marian PREDOIU a uitat cu desăvârşire noţiunea de „conflict de interese” ce implică existenţa unui conflict între interesul public şi interesul personal al demnitarului sau funcţionarului public.

    Teoreticienii dreptului au atenţionat frecvent, că factorii de presiune şi conflictele de interese sunt elemente care perturbă actul de justiţie care trebuie să fie independent şi imparţial. Cu dl Cătălin Marian PREDOIU la conducerea Ministerului Justiţiei, care are control direct asupra Direcţiei Naţionale Anticorupţie, organ la care este cercetat penal socrul său, independenţa şi imparţialitatea procurorilor nu mai poate fi asigurată.

    Potrivit Codului de conduită al oficialilor publici, anexă la Recomandarea C.E R (2000) a Comitetului Consiliului Europei, adoptată de Comitetul de Miniştri la cea de-a 106-a sesiune la 11.05. 2000, s-a statuat expres că toţi oficiali publici au obligaţia de a se conforma prevederilor codului (art. 2 alin. 2).

Scopul Codului, definit prin art. 3 este de a specifica standarde de integritate şi comportament care trebuie să fie respectate de către oficialii publici.

    Art. 4 şi art. 5 alin. 2 prevăd că oficialii publici trebuie să îşi îndeplinească atribuţiile în conformitate cu legea şi să fie oneşti şi imparţiali.

    Art. 8 alin. 1 subliniază că oficialii publici nu trebuie să acţioneze în interes propriu şi trebuie să evite conflictele de interese reale, potenţiale sau aparente. Alin. 2 al aceluiaşi articol stabileşte că oficialul public nu trebuie să obţină avantaje în interes propriu din poziţia pe care o deţine.

    Toate cazurile de corupţie includ un conflict de interese care nu se pot rezolva decât prin luarea unor decizii.

    Situaţia de conflict de interese în care se află dl ministru al justiţiei, include şi împrejurarea în care existenţa unor obligaţii ale unui oficial faţă de terţi ar putea afecta imparţialitatea deciziilor sale.

    Prin scoaterea de sub urmărire penală a socrului său şi a celorlalte 14 persoane cercetate de DNA, la scurt timp după înscăunarea ca ministru al justiţiei a domnului Cătălin Marian PREDOIU, se atestă că în exercitarea prerogativelor funcţiei pe care o deţine, nu a dat dovadă de independenţă şi imparţialitate de natură a evita conflictul de interese, neuzând de principiul „ nemo in rem suam auctor esse potest”( nimeni nu poate oficia propria cauză ).

Relaţia de familie a domnului Cătălin Marian Predoiu cu avocatul cercetat penal Călin Zamfirescu şi relaţia de afaceri cu societatea de avocaţi Zamfirescu - Racoţi - Predoiu, precum şi relaţia cu Arin Stănescu a determinat în mod vizibil soluţionarea de urgenţă a dosarului sus-menţionat prin scoatere de sub urmărire penală a persoanelor nominalizate mai sus.

    Cele de mai sus, vin să confirme fără tăgadă, că ne confruntăm atât cu noţiunea de presiune cât şi cu cea de interes.

   Conform DEX , prin „presiune’’ se înţelege o „constrângere morală, economică, politică, socială exercitată asupra cuiva’’.

    În jurisprudenţă, înţelesul comun al termenului de presiune , a fost privit ca fiind determinat de doi agenţi „unul ce exercită acţiunea (personă sau structură statală) şi cel care o suportă (persoană sau structură statală)”.

    Cu alte cuvinte‚ „presiunea” nu poate fi gândită în afara relaţiei celor doi agenţi, a aceluia ce exercită presiunea şi a celui ce suportă presiunea.

    În prezentul caz, supus atenţiei şi cercetării dumneavoastră, cel care a suportat presiunea nu au putut fi decât procurorii de caz, care aveau spre soluţionare dosarul socrului, iar cel care a exercitat presiunea este Ministrul de Justiţie, rezultatul fiind deja de notorietate .

    Având în vedere prevederile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judecătorească menţionate mai sus, precum şi faptul că Direcţia pentru relaţia cu Ministerul Public de Prevenire a Criminalităţii şi Corupţiei funcţionează în subordinea directă a Ministrului de Justiţie, justifică soluţia dată, de scoatere de sub urmărire penală emisă de DNA, „bastionul luptei anticorupţie”, - de luat în calcul, ghilimele .

Conflictul de interese este reglementat şi de Legea nr. 51/1996 privind exercitarea profesiei de avocat, care nu permite să reprezinţi sau să aperi o parte cu care ai fost adversar în diferite litigii, întrucât intervine conflictul de interese.

    Din lecturarea CV-iului domnului Cătălin Marian PREDOIU, dat publicităţii la capitolul Experienţa profesională, la aliniatul 4 se precizează : ’’Acordarea de servicii de asistenţă juridică şi reprezentare a clienţilor în faţa unor organisme şi agenţii guvernamentale, precum şi în faţa instanţelor de judecată în cadrul unor dispute născute din acţiuni guvernamentale, asigurarea unei abordări complexe a problematicilor având legătură cu instituţiile guvernamentale ce implică adesea în paralel şi litigii guvernamentale sau ale agenţiilor „.

    Raportat la această situaţie şi cele mai sus precizate, rezultă că sunt incidente în prezentul caz şi dispoziţiile art. 114 alin. din Legea nr. 161/2003, conform căreia‚ „se interzice folosirea de către o persoană care exercită o demnitate publică dintre cele prevăzute în prezentul titlu în interes privat, a simbolurilor care au legătură cu exerciţiul demnităţii sau funcţiei sale” .

    Alin. 3 din lege stabileşte : „se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi imaginea publică, numele, vocea sau semnătura persoanei care exercită demnităţi publice şi funcţiile publice, prevăzute în prezentul titlu, pentru orice formă de publicitate privitoare la o activitate care aduce profit, cu excepţia publicităţii pentru scopuri caritabile ” .

    Firma de avocaţi ZAMFIRESCU - RACOŢI - PREDOIU, continuă şi în prezent să funcţioneze sub aceeaşi titulatură şi după investirea domnului Predoiu în funcţia de ministru al justiţiei nicidecum în scopuri caritabile ci cu scopul de a intimida şi a exercita o influenţă şi o presiune directă asupra actului de justiţie.

    Într-un interviu acordat cotidianului Evenimentul Zilei din 14.07.2008, avocatul Cosmin Vasile (coleg cu dl Catalin Predoiu in aceeasi casa de avocatura)confirmă fără rezerve :

„Faptul că actualul ministru al justiţiei a plecat din casa de avocatură Zamfirescu-Racoţi-Predoiu a sporit notorietatea firmei ; „Noua lui poziţie ne ajută, dar nu poate fi comensurată ” .

Conform prevederilor art. 39 pct. 4 din Legea nr. 144 /2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, demnitarii au obligaţia declarării averii şi intereselor .Art. 51 din lege stabileşte : „Fapta uneia dintre persoanele prevăzute de lege, care cu intenţie depune o declaraţie de interese care nu corespunde adevărului, constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte conform Codului penal”.

     Deşi în declaraţia de interese dată publicităţii de Cătălin Marian PREDOIU, rezultă că a cesionat părţile sociale pe care le deţinea la Societatea civilă de avocaţi Zamfirescu - Racoţi – Predoiu, şi în prezent în înscrisurile folosite de societate în diverse cauze aflate pe rolul instanţelor, atât numele cât şi pe ştampila societţii continuă să figureze numele de Predoiu.

    Mai mult decât atât, societatea civilă de avocaţi ZRP, în orice litigiu în care sunt angajaţi avocaţii acesteia, ei prezintă cu titlu de marcă şi numele de Predoiu, inclusiv prin aplicarea ştampilei, pentru a se cunoaşte în primul rând de instanţe dar şi de părţi, că în calitate de apărător este o persoană importantă de rang înalt şi nimeni altul decât ministrul justiţiei .

    Spre exemplificare, amintesc faptul că pe rolul Tribunalului Târgovişte se află Dosarul nr. 1769/283/2006 unde firma de avocaţi a domnului Cătălin Marian PREDOIU, exercită abuziv drepturile procedurale, reprezentanţii firmei de avocaţi a dlui. Predoiu, cu ton de tenor, la fiecare două fraze, au grijă să menţioneze numele Casei de avocaţi Zamfirescu-Predoiu, cu scopul vădit ca instanţa să înţeleagă împotriva cărei persoane urmează a se pronunţa .

     Ca şi concept, falsul în declaraţii este fapta persoanei care în vederea producerii unor consecinţe juridice, face declaraţii mincinoase în faţa organului competent să ia act de acea declaraţie şi să-i dea eficienţă juridică.

     Din moment ce dl. Predoiu continuă să figureze în înscrisurile emanante de la Casa de avocaţi menţionată, declaraţia de interese semnată de Cătălin Marian PREDOIU prin care arată că a cesionat părţile sale sociale este un înscris fals (un fals intelectual derivat din declaraţia falsă) rezultatul fiind alterarea adevărului şi inducerea în eroare a opiniei publice .

    În consecinţă, Cătălin Marian Predoiu este subiect activ al infracţiunii, autor al declaraţiei, motiv pentru care trebuie să răspundă penal ca orice simplu cetăţean.

    În ceea ce priveşte elementul material al laturii obiective acesta s-a materializat prin Declaraţia de interese care nu corespunde adevărului.

    Prin această declaraţie s-a adus atingere relaţiilor sociale ce trebuie să asigure valorile sociale determinate de încrederea publică, privind autenticiatea declaraţiilor făcute de un oficial cu statut de ministru .

    Intenţia şi vinovăţia este certă având în vedere că omisiunea de a consemna în Declaraţia de interese şi păstrarea calităţii de asociat la firma de avocatură a socrului său a avut un singur scop, respectiv acela de a produce consecinţe juridice, atât pentru sine cât şi pentru grupul de interese pe care îl deserveşte şi care l-a propulsat în această funcţie.

    V-am sesizat aceste aspecte cu toate că faţă de declaraţia semnată şi care nu corespunde adevărului, acţiunea penală se pune în mişcare şi din oficiu, autorităţile în drept, inclusiv instanţele de judecată trebuiau deja să se auto-sesizeze. Retoric ne întrebăm care sunt aceste autorităţi, faţă de împrejurarea că cele îndrituite să adopte astfel de măsuri se află în subordinea şi oblăduirea făptuitorului ?

    O altă faptă sancţionată penal săvârşită de dl. ministru Cătălin Marian PREDOIUcu aceeaşi candoare şi inocenţă profesională este şi aceea privind traficul de influenţă .

    Traficul de influenţă este privit ca un fenomen care creează grave şi reale stări de pericol pentru credibilitatea instituţiilor statului conducând la un dezechilibru al relaţiilor sociale şi promovarea unor interese pe căi oculte în afara cadrului legal prin operaţiuni de cumpărare şi vânzare a funcţiei, ducând la discreditarea instituţiilor statului .

    Sondajele sociologice de opinie constituie un adevărat barometru care indică neîncrederea fără precedent a cetăţenilor în instituţiile statului care sunt create să-i apere şi nu să favorizeze anumite grupuri de interese, aceasta constituind regula şi nu excepţia.

Infracţiunea de trafic de influenţă este reglementată de art. 257 c. p., şi art. 6 indice 1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenire şi sancţionarea corupţiei aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei .

   În cadrul acestei infracţiuni, elementul material al laturii obiective constă în acţiunea de cumpărare a influenţei, care poate fi săvârşită alternativ, prin promisiunea, oferirea sau darea direct sau indirect de bani, daruri sau alte foloase pentru a-l determina să facă sau să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu.

    Însăşi numirea în funcţie a domnului Cătălin Marian PREDOIU s-a făcut tot prin cumpărare de influenţă la nivel înalt efect al coaliţiei, VALERIU STOICA - ARIN STANESCU - CALIN ZAMFIRESCU, menţionaţi în declaraţiile lui Fănel Păvălache ca iniţiatori ai grupului de interese ce a organizat falimentarea frauduloasă a mai multor bănci.

    În speţă, autorul Cătălin Marian PREDOIU, având în vedere influenţa reală pe care o are asupra procurorilor, a mizat pe aceasta, pentru a rezolva într-un timp record, problema socrului său supus cercetării penale, precum şi a tuturor persoanelor apropriate acestuia şi implicate în falimentul BIR, urmărind astfel un interes personal, direct .

    Întregind latura obiectivă a infracţiunii, legătura de cauzalitate, constă în raportul de determinare de la cauză la efect, rezultatul fiind dat publicităţii finalizat cu scoaterea de sub urmărire penală a socrului său alături de toţi învinuiţii din Dosarul nr. 194/P/2003.

În ceea ce priveşte latura subiectivă, aceasta s-a manifestat, cu intenţie directă calificată având în vedere scopul urmărit, ce viza scoaterea de sub urmărire penală a persoanelor asupra cărora s-a dispus începerea urmăririi penale în temeiul Deciziei nr. 5515/26.09.2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi justiţie – Secţia Penală .

    Tot o formă a conflictului de interese şi a traficului de influenţă a fost şi numirea în funcţii de secretar de stat a două persoane foarte apropriate dlui. Predoiu, presa, precizând că Radu Constantin RAGEA a deţinut o firmă de consultanţă având ca asociat pe actualul ministru, S.C. P & FARUS STATEGIES SRL iar GABRIEL TĂNĂSESCU a fost coleg de facultate cu ministrul Catalin Predoiu.

    Tot ce s-a întâmplat de la numirea sa în funcţie, denotă faptul că în România corupţia şi-a întins influenţa sufocantă la cel mai înalt nivel, manifestându-se la nivelul structurilor statului, a puterii şi a serviciilor publice, motiv pentru care sancţionarea faptelor de corupţie este o necesitate fundamentală atât la nivel naţional cât şi la nivelul comunităţii internaţionale.

    Trocul urmărit de persoanele implicate inclusiv de dl. Predoiu, în modul în care a fost soluţionat Dosarul nr. 194/P/2003 aflat pe rolul DNA, privind gravele fapte de corupţie ce au stat la baza falimentării frauduloase a BIR, prin scoaterea de sub urmărire penală, se pare că este în strânsă interdependenţă de reînscăunarea lui Daniel MORAR în funcţia de Procuror şef la Direcţia Naţională Anticorupţie .

    Intenţia este explicită dacă avem în vedere că într-un interviu acordat ziarului Gardianul, de la vremea respectivă dl. Predoiu şi-a exprimat opinia precum că‚”optează pentru stabilitate instituţională pe termen lung”, fapt ce viza desigur menţinerea în funcţie a lui Daniel MORAR .

    Desfăşurarea cronologică a evenimentelor demonstrează cu prisosinţă conotaţiile şi interesele politice şi de grup, care au stat la baza numirii domnului Ministru al Justiţiei Cătălin Marian PREDOIU, care de la preluarea mandatului se face vinovat de săvârşirea unor fapte sancţionate penal, care prin abuz de putere a deturnat soluţionarea potrivit legii a Dosarului nr. 194/P/2003, fiind transformat într-un instrument al puterii, aservit grupului de interese deja cunoscut.

    În sensul celor reiterate, vă prezentăm modul în care s-au derulat faptele :

     - La 26 Septembrie 2006 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, - Secţia penală, prin Decizia nr. 5515 a dispus începerea urmăririi penale împotriva a 14 persoane implicate, printre care Arin Stănescu şi Călin Andrei Zamfirescu socrul domnului ministru Predoiu .

     - La 21. 02. 2007, prin rezoluţia DNA, în baza Deciziei nr. 5515/2006 a ÎCCJ se începe urmărirea penală împotriva învinuiţilor nominalizaţi şi pentru faptele prevăzute de art. 11 din Legea nr. 78/2000 şi art. 246 c. p.

    - La 04. 02. 2008, după un an de cercetări prin Ordonanţă, procurorul de caz Maria TRANDABĂŢ ajunge la concluzia că faptele săvârşite de învinuiţii din grup sunt cu mult mai grave şi dispune schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanei, prevăzută de art. 246 c. p., în infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanei, în formă calificată, în modalitatea continuată, prevăzută de art. 246 rap. la art. 248 cu aplicarea a art. 41 alin. 2 c. p.

      - La 08. 02. 2008, Fănel PĂVĂLACHE, condamnat pentru trafic de influenţă în dosarul BIR, audiat la DNA, dă o declaraţie prin care susţine că datele şi informaţiile relatate prin declaraţia dată în luna noiembrie 2002, în cuprinsul a 30 de pagini, le deţine de la Arin Stănescu şi de la apropiaţii săi.

     - La 29. 02. 2008 avocatul Cătălin Marian PREDOIU, ginerele lui Călin Zamfirescu cercetat penal, este numit ministrul justiţiei.

    - La 11. 03. 2008 socrul lui Cătălin Marian PREDOIU, avocatul Călin Zamfirescu face o declaraţie publică în Jurnalul Naţional, precum că DNA va dispune scoaterea de sub urmărire penală pentru toţi cei 14 învinuiţi .

      - La 24. 04. 2008, cu toate că anterior efectuase o schimbare a încadrării juridice a faptelor săvârşite de către învinuiţi în formă agravantă, doamna procuror Maria TRANDABĂŢ şi-a infirmat propria încadrare juridică şi a dispus scoaterea de sub urmărire penală, demonstrându-se astfel în mod clar, nu simple coincidenţe ci raportul de cauzalitate între fapte şi rezultatul obţinut cu implicarea directă a avocatului ministru Cătălin Marian PREDOIU.

    În acest context şi faţă de cele de mai sus, vă rog, doamnă Procuror general, să demonstraţi prin măsurile pe care le veţi adopta în acest caz, că fenomenul corupţiei nu este incontrolabil, şi să stopaţi aceste fapte antisociale care pun în pericol însăşi existenţa statului de drept .

   Menţionez că prezenta plângere penală a fost transmisă atât autorităţilor competente române, organismelor europene cât şi mass-media.

      Cu deosebit respect,

      Prof. Toma Bălăşoiu

Anexe:

- Adresa-fax trimisă Tribunalului Dâmboviţa la 04.06.2007 de societatea de avocaţi Zamfirescu-Racoţi-Predoiu în care arată în mod mincinos că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus „suspendarea soluţionării dosarului nr. 1769/283/2006...”

- Adresă trimisă aceleeaşi instanţe de societatea de avocaţi Zamfirescu-Racoţi-Predoiu în care menţioneazî că „Insanţa Supremă a dispus suspendarea soluţionării cauzei..”

- Hotărârea pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Civilă la 29.02.2008 care stipulează ă „rezoluţia administrativă din 4 iunie 2007.... privind suspendarea judecăţii dosarului nr. 1769/283/2006.. nu produce efecte juridie...”

- Cereri introduse de societatea de avocaţi Zamfirescu-Racoţi Predoiu – la data de 02.07. 2008 şi 07.07. 2008 în care la semnătură şi ştampilă apare numele Predoiu

- Extras din aricolul apărut în Evenimentul Zilei din 14 iulie 2008 în care avocatul Cosmin Vasile arată noua poziţie a lui Cătălin Marian PREDOIU – de ministru al justiţiei – n.n. - ajută societatea de avocaţi, ajutor ce nu poate fi comensurat

- Declaraţia de avere a lui Cătălin Marian PREDOIU dată la 13.06.2008 în care arată că şi-a cesionat părţile sociale de la societatea de avocaţi Zamfirescu-Racoţi-Predoiu

- Declaraţia de interese dată la 13.06.2008 a lui Cătălin Marian PREDOIU