TATAL FNI S-A REPROFILAT IN HOTELIER SI A SCOS VILA DE PE STRADA PARIS LA INCHIRIAT! 6 NOPTI IN PATUL LUI VANTU COSTA 11.000 DE EURO

Fostul infractor de drept, Sorin Ovidiu Vantu, care deunazi facea si desfacea jocuri politico-financiare la nivel inalt se pare ca a ajuns la fundul sacului. Cel putin in Romania, caci investitiile sale din afara tarii nu au fost nici pana acum dibuite de anchetatori. Si asta nu pentru ca nu s-ar fi putut, ci pentru ca nu s-a dorit, tinand cont de increngatura politico-mafiota din jurul fostului infractor de drept comun.

Astfel, pozand in sarac, tatal FNI si al PETROMSERVICE a decis sa-si inchirieze luxoasa vila de pe strada Paris 34, locatie celebra datorita oamenilor politici si "vedetelor" de sex feminin care i-au trecut pragul.

Aflată în Bucureşti, la 700 de metri de Muzeul Ţăranului Roman, cu deschidere la doua strazi (Paris si Praga), vila lui SOV poate fi inchiriata pe site-ul booking.com pentru piperata suma de 47.670 lei aferenta unui sejur de sase nopti (echivalent a 10.834 euro). 

Botezata "Luxury Villa Elise", vila oferă camere cu aer condiţionat şi acces gratuit la internet WiFi în întreaga proprietate, parcare privată gratuita, TV cu ecran plat cu canale prin cablu in toate camerele, o zona de relaxare, bai cu cada si bideu, bucatarie comuna, o sala de fitness, sala de tenis de masa, o piscina cu valuri deschisa non-stop, dar si o sauna (cea in Mircea Geoana a sustinut ca s-a "relaxat" in 2009, cu o seara inainte de dezbaterea televizata cu Traian Basescu). 

Desi se declara iubitor de animale, in special de caini vagabonzi, Vantu nu acepta in "Luxury Villa Elise" animale de companie. Si nici copii ! 

Interesant de stiut daca business-ul hotelier initiat de SOV a primit girul Autoritatii in Turism, iar incasarile reale au fost declarate de  fostul infractor de drept comun la ANAF. 

Intreaga vila poate fi inchiriata pentru sase nopti cu aproape 11.000 de euro 

 "Luxury Villa Elise", un imobil blindat cu camere de supraveghere 
si intesat cu micorofoane

 Vila, situata la circa 100 de metri de Guvern, are iesire iesirea principala 

pe strada Paris, dar si o iesire discreta pe strada Praga

Sauna in care MIRCEA GEOANA s-a "relaxat" in 2009 cu SOV 

inainte cu o noapte de dezbaterea televizata cu Traian Basescu

 Piscina cu valuri, vizitata pe vremuri de zeci de politicieni dornici de "relaxare"

Bucataria comuna 

 Sala de relaxare in care SOV a jucat ping-pong cu economia si politica romaneasca

 Camera in care SOV a dat mat multor oameni politici

Obraz "subtire", SOV si-a amenajat in vila de pe strada Paris si un coafor

 Sala de forta unde altadata se antrenau fostii ofiteri SRI si SPP 

deveniti peste noapte gorilele lui SOV

 Sala unde SOV faceau zilnic gimnastica medicala

Vila dispune si de un lift de ultima generatie, 

tinand cont de faptul ca SOV se deplasa greu 

 Livingul in care SOV gazduia amicii sai din politica, servicii de informatii, show-biz. Daca peretii ar vorbi ....

 Unul dintre livingurile in care SOV a facut si a desfacut guverne si afaceri imorale

 Fiecare camera dispune de televizoare HD 

si de echipamente de sunet de ultima generatie

 Biroul din care SOV dadea ordine de cumparare a cupoanelor lui Vacaroiu, 

ori dispozitii de rascumparare la FNI

 Unul dintre dormitoarele in care SOV a gazduit 

numeroase vedete feminine din showbiz

 Semineul langa care SOV a petrecut multe ierni 

 Biroul "oficial" al lui SOV

Alt dormitor prin care s-au perindat multe dintre "printesele" din showbiz

 Si inca un dormitor ...

Camera din care SOV i-a acordat in exclusivitate lui Marius Tuca 

cel de-al doilea interviu televizat de Antena 1 dupa caderea FNI

 Alt dormitor, utilizat de obicei de catre gorilele lui SOV

 Fiecare baie din vila dispune si de bideu

 Inca o baie ...

 Si inca o baie ...

Alta baie ...

TRIBUNALUL HUNEDOARA RECUNOASTE : VILI RUPA A FOST INCHIS PE NEDREPT ACUM 16 ANI ! STATUL ROMAN A FOST OBLIGAT SA PLATEASCA DESPAGUBIRI DE 50.000 EURO

Statul roman a fost condamnat, acum doua zile de Tribunalul Hunedoara la plata unor daune morale si materiale in suma de 50.000 euro pentru hunedoreanul Vili Rupa (FOTO), care, in urma cu 16 ani, a fost condamnat la inchisoare pentru infractiuni pe care nu le-a comis. In acest caz Romania a fost condamnata la CEDO de doua ori si obligata la plata unor despagubiri de 40.200 euro. Decizia de acum doua zile a tribunalului Hunedoara nu este insa definitiva, insa ea recunoaste o eroare judiciara in urma careia un om nevinovat a indurat in inchisoare chinuri inimaginabile si a suferit psihic. 

Conform unui comunicat al avocatului Adrian Toni Neacsu, care l-a reprezentat pe Vili Rupa, "sentinta pronuntata de Tribunalul Hunedoara recunoaste existenta unei erori judiciare si a obligat statul roman la plata de despagubiri morale si materiale de peste 50.000 euro pentru prejudiciul suferit de Vili Rupa ca urmare a condamnarii la 1 an si 2 luni inchisoare pentru fapte pe care nu le-a comis, pedepse pe care le-a si executat.

In data de 5 mai 1999, prin sentinta penala nr. 160 a Tribunalului Hunedoara, Vili Rupa a fost condamnat la 1 an si 2 luni de inchisoare pentru infractiunile de trafic de stupefiante si ultraj, si la 2 luni inchisoare pentru aceeasi infractiune. Ca atare, instanta a dispus executarea pedepsei cea mai grea, de 1 an si 2 luni inchisoare si a constatat pedeapsa executata prin punerea inculpatului in arest preventiv de la 11 martie 1998 la 5 mai 1999 (1 an si 3 luni). La 16 decembrie 2008, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat ca in cauza Vili Rupa a avut loc mai multe incalcari ale Conventiei Drepturilor Omului: 

• incalcarea art. 3 din Conventie referitor la interzicerea torturii, cu referire la circumstantele in care s-a desfasurat petentului din 28 ianuarie si 11 martie 1998, la conditiile de detentie din arestul Comisariatului de politie Hunedoara, la conditiile arestarii preventive, inclusiv in ce priveste neasumarea unei supravegheri medicale adaptate starii sale psihice:
• incalcarea art. 3 din Conventie din cauza lipsei caracterului efectiv al anchetei si incalcarea art. 13 din Conventie din cauza imposibilitatii de a dispune de o cale de atac efectiva pentru a obtine plata unei despagubiri pentru relele tratamente pe care le-a suferit;
• incalcarea art. 5 par. 1, 3, 5, a art. 6 par. 1, 2 si 3, a art. 8 

in 2008, După 10 ani de procese, Vili Rupa a castigat un proces la CEDO in urma caruia statul român a fost obligat la plata a 30.000 de euro, cu titlu de daune morale, după ce s-a stabilit că bărbatul a fost tratat incorect şi că procesul trebuie rejudecat.  Urmare a pronuntarii Hotararii CEDO, prin decizia nr. 882 din 6 decembrie 2010, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis cererea de revizuire formulata in cauza, a desfiintat hotararile judecatoresti de condamnare pronuntate anterior si a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Hunedoara. In 2011, România a fost condamnată din nou la CEDO în dosarul Vili Rupa pentru ca a fost impiedicat să depună recurs împotriva sentinţei de condamnare, interzicându-i-se în acest fel accesul la justiţie, hunedoreanul primind din nou despăgubiri în valoare de 10.200 de euro, din care 5.000 de euro i-au revenit avocatului său. In urma stramutarii dosarului, Tribunalul Arad pronunta sentinta penala nr. 61 din 27 februarie 2012 prin care a dispus achitarea definitiva a lui Vili Rupa pentru ambele infractiuni pentru care anterior se dispusese condamnarea. 

VILI RUPA: "MI-AU DAT LACRIMILE IN SALA DE JUDECATA CAND AM AUZIT SENTINTA"

„Mi-au dat lacrimile în sala de judecată când am auzit sentinţa. După ce am auzit că se admite cererea, nu am mai fost atent la cifre, dar cred că este vorba de 50.000 de euro cu titlu de despăgubiri morale şi salariul minim pe economie pentru lunile petrecute în închisoare sub formă de daune materiale. Am cerut aceste despăgubiri pentru că am fost achitat într-un dosar în care am stat în închisoare nevinovat. De abia astăzi, după 17 ani, statul român mi-a recunoscut drepturile. Să ieşi din închisoare, să nu ai un serviciu, să ţi se interzică dreptul legal la muncă nu e uşor. Am muncit la viaţa mea şi la mina de la Ghelari, în construcţii, peste tot pe unde am găsit. Doar că după ce am ieşit din închisoare nu m-am mai putut angaja. Aşa că, pentru a face rost de bani, pe care i-am cheltuit tot pentru a-mi apăra drepturile, am muncit ca zilier pe la oameni, am săpat grădini, am spart lemne, făceam curat la animale”, a declarat Vili Rupa, care a adaugat că suma cerută în instanţă a fost de un milion de euro, bani cu care voia să înfiinţeze un adăpost pentru câinii vagabonzi.

ANGAJATII SI DETINUTII DE LA ARESTUL CENTRAL AL POLITIEI CAPITALEI SUNT SUPUSI UNUI REGIM DE TEROARE SI UMILINTA INSTITUIT DE "SPADASINUL" DINCA

"La SRAP (Serviciul de Retinere si Arestare Preventiva din DGPMB) s-a instituit un regim al terorii si al umilintei, de aproximativ un an. Ma aude cineva? Este un <<strigat>> al indignarii si al stupefactiei, ca teama a pus stapanire pe oameni, care nu mai reactioneaza la remarci si atitudini degradante, ofensive si insolente venite din partea conducerii subunitatii". 

Asa isi incepe scrisoarea deschisa adresata conducerii Politiei Romane subcomisarul de politie Adam Daniela. 

Scrisoarea respectiva, "ingropata" pana acum de mai marii Politiei Romane, demasca starea de teroarea care a pus stapanire pe Arestul Central al Politiei Capitalei o data cu aducerea la conducere institutiei a actualei echipe manageriale, compusa din comisar sef Dinca Mihai (FOTO), comisar Capraru Adrian si subinspector Ionascu Bogdan. 

Motivul inactiunii mai marilor din Politia Romana cu privire la regimul inuman la care sunt supusi nu doar detinutii din Arestul Central, ci si cadrele din acest serviciu de retinere, ar fi acela - sustin surse din interior - ca actualul director, cms. sef Dinca Mihai, ar fi finul adjunctului Politiei Romane, chestorul sef Dumitru Parvu. Probabil acesta este si motivul pentru care lideri ai unor sindicate din Politiei ocolesc si ei acest subiect "sensibil".

Interesant este faptul ca o data cu numirea cms. sef Dinca Mihai ca director al SRAP din DGPMB, fostul medic al serviciului respectiv, dr. Radu Popescu, a fost fortat sa plece de catre cms. sef. Mihai Dinca. Imediat, locul respectivului medic a fost ocupat de catre Mihaela Iancu, medic venit de la Ambulanta Sanador. Pentru multi angajati ai SRAP, angajarea rapida a acestui medic civil in structurile Politiei Romane a constituit un mare semne de intrebare, mai ales ca "racolarea" acesteia s-a facut intr-o perioada in care in Ministerul de Interne nu s-au mai facut angajari in functii de ofiteri a unor civili. Cum a fost posibila insa angajarea de azi pe maine a unui medic civil intr-o functie de militar ? Raspunsul l-au oferit anumite cadre din SRAP: se pare ca medicul Mihaela Iancu este verisoara comisarului sef Dinca Mihai. 

Interesant este ca actualul sef al SRAP, cms. sef Mihai Dinca  - spadasin amator in timpul liber - a detinut anterior promovarii sale functia de comandant al Sectiei 22 Politie din Bucuresti, insa a fost obligat sa paraseasca functia respectiva ca urmare a comportamentului abuziv avut in relatiile cu subordonatii sai. 

In mod surprinzator, in urma cu cateva zile, exact dupa interventia mea la Antena 3 referitoare la teroarea din Arestul Central instituita de catre actuala conducere, comisarul sef Dinca Mihai a dat bir cu fugitii, intrand subit in concediu. Locul sau a fost insa "ocupat" de comisarul Capraru Adrian, un personaj care dovedind o crasa lipsa de scrupule si educatie, a profitat din plin de scandalul "Oprescu" pentru a se expunde mediatic, el clamand in gura mare in fata subordonatilor sai ca si-a dorit mereu sa devina vedeta, iar acum visul sau s-a implinit. 

Astazi nu voi intra in detaliile referitoare la personajele care conduc SRAP, ori la modul in care sunt cheltuiti banii publici pentru "modernizarea" institutiei, ci ma voi limita la publicarea scrisorii deschise adresata de subcomisarul Adam Daniela mai marilor Politiei Romane, dar si opiniei publice, in care este prezentat in detaliu modul in care cms. sef Dinca Mihai si ceilalti doi acoliti ai sai de la sefia SRAP au transformat aceasta institutie in propria lor feuda. 

ANGAJATII SI DETINUTII DE LA ARESTUL CENTRAL AL POLITIEI CAPITALEI SUNT SUPUSI UNUI REGIM DE TEROARE SI UMILINTA INSTITUIT DE ACTUALA CONDUCERE

"La SRAP (Serviciul de Retinere si Arestare Preventiva din DGPMB) s-a instituit un regim al terorii si al umilintei, de aproximativ un an. Ma aude cineva? Este un “strigat” al indignarii si al stupefactiei, ca teama a pus stapanire pe oameni, care nu mai reactioneaza la remarci si atitudini degradante, ofensive si insolente venite din partea conducerii subunitatii

Desi teama este un sentiment firesc in situatii de risc sau pericol iminent, aceasta nu ar trebui sa ne domine in relatiile interumane !

Actiunile membrilor conducerii de: intimidare, umilire, discreditare, amenintari, izolarea si reducerea la tacere, la care doresc sa ne aduca, m-au determinat sa fac cunoscute, celor interesati, neregulile existente la nivelul SRAP, considerand ca acestea, afecteaza starea emotionala, abilitatile colectivului, deteriorandu-ne in parte, chiar stima de sine .

Conducerea SRAP ar trebui sa stie ca, in urma unor studii de specialitate s-a constatat ca oamenii realizati profesional si afectiv, cu suport social dezvoltat sunt mai rezistenti la boli, au o capacitate imbunatatita de a face fata solicitarilor si chiar o speranta de viata mai mare. Prin urmare, fiind unul din rolurile sale, managerul subunitatii impreuna cu membrii echipei de conducere se prezuma ca ar fi trebuit sa cunoasca , sa se preocupe de aceste lucruri si sa creeze un climat optim de munca in cadrul subunitatii.

Pentru ca nu a facut acest lucru, au fost si sunt si la ora actuala peste 20 de cadre in concediu medical si nu ar trebui sa culpabilizam personalul medical (asa cum o face conducerea SRAP) pentru slaba eficacitatea a profilaxiei! Cum au unii indrazneala (fara a fi pregatiti in domeniu) sa se implice in desfasurarea actului medical ?! Lasati medicii in pace, ca slava Domnului, ne mai putem bucura inca de cadre medicale de exceptie !  Vina este exclusiv a conducerii SRAP !

Pentru ca nu a reusit sa empatizeze cu personalul din subordine si l-a supus unor “tratamente” care din punctul meu de vedere, iertata-mi fie inadvertenta, nu ii recomanda pentru aceste functii.

Personalul SRAP este subestimat, vechii sefi sunt indezirabili si sunt persiflati,nu sunt inclusi la consultari (desi ne-ar putea fi folositoare experienta lor), iar majoritatea cadrelor sunt coplesite si timorate de comportamentul dictatorial, de pretinsa atitudine mirobolanta, intangibila, dar absolut vindicativa si vexata in cazul comiterii erorii de a nu i se recunoaste principalele “calitati”. 

Revenind la personal, sunt cadre care au 20 – 25 de ani de munca numai pe linie de arest, care metaforic, putem spune ca au “executat” de bunavoie echivalentul unor pedepse de omor, care nu s-au plans si despre care nu s-a prea auzit (in sensul rau), pana la preluarea conducerii serviciului, de actualii sefi.

Dar s-a aplecat conducerea vreodata asupra problemelor cadrelor? Cunosc oare ce suporta acestia zilnic si la ce riscuri enorme se expun ? Categoric NU !

Ii “stimuleaza”, gratulandu-i cu epitete deplorabile si emitand judecati de valoare fara o documentare prealabila, intr-un ritm infernal si cu tendinte impulsive! 

As fi curioasa sa aflu ce sentimente l-au incercat pe seful serviciului dupa ce recent a aruncat cu cheile intr-un ofiter, care in paranteza fie spus, cand dumnelui era un copil, ofiterul respectiv ii obtinea, riscand totul in Revolutie, drepturile de care se bucura astazi ?! 

De la venirea noii conduceri, din nefericire, cadrele SRAP, nu au beneficiat de cooperare, incredere sau entuziasm, le-au fost ignorate doleantele, li s-au ingradit drepturile, au fost efectiv dispretuiti, neputandu-se bucura de spiritul de echipa, chiar daca au facut eforturi suplimentare, cu o dotare ce lasa de dorit, pentru a putea indeplini sarcinile de serviciu, sperand poate ca o sa fie apreciati.

In schimb au primit un volum imens de lucrari, cerandu-li-se imperios sa faca fata unui stil de munca heirupist si haotic, in ture de 12/24, 16/24, 24/24, 24/48, preluand atributiile altor colegi, in alte compartimente, invocandu-se permanent deficitul de personal.

Practic, cadrele trebuiau sa se supuna, sa suporte cu stoicism reprosurile, tonul ridicat si jignirile, fiind constransi sa aiba doar indatoriri, nu si drepturi.

Oamenii sunt bolnavi, obositi, tracasati, enervati, provocati, jigniti, neintelesi, vanati pentru cea mai mica greseala si fara drept la replica sau opinie.

Nu a interesat pe nimeni!

In schimb sanctionam mame! Respectiv pentru grija pe care o poarta copiiilor lor. Este cazul colegei noastre care intr-o clipa de ragaz, fiind in post de paza, a indraznit sa-si sune fiul minor, pentru a afla daca acesta a sosit cu bine de la scoala.
Ce satisfactie morbida o fi trait acest sef, avand in vedere ca politista respectiva isi creste singura copilul ?

Iar cand se greseste deosebit de grav (a se vedea: cazul cetateanului italian caruia nu i s-a respectat punerea in libertate, escortarea domnului Adrian Sarbu, patrunderea ilegala in arest a unei echipe de reporteri a unui cunoscut post de televiziune, aprobarea vizitarii p.p.l de catre persoane care aveau interdictie, nerespectarea drepturilor p.p.l, etc.), conducerea nu isi asuma responsabilitatea, da vina tot pe subordonati. E mai comod asa, desi am convingerea ca: ACESTEA SUNT CONSECINTELE UNUI MANAGEMENT DEFECTUOS !

S-ar putea spune ca ma erijez in aparatorul colegilor. Gresit ! Aceste stari le-am trait personal si sunt siderata de malitiozitatea si cinismul cu care conducerea serviciului a actionat in ceea ce ma priveste, in incercarea de a ma impiedica sa promovez.

Indraznesc sa-i atrag atentia sefului serviciului ca functia pe care o ocupa, nu ii da in definitiv, puterea de a schimba destine ! Concluzia sper sa o traga dansul…

Desi realizez ca sunt departe de a fi epuizat toate aspectele problemelor de la nivelul SRAP, in acest moment ma incearca un sentiment de impacare cu mine insami, ca am creionat pe scurt, portretul unor manageri.

Am speranta ca esaloanele superioare vor analiza si vor dispune in consecinta.

Daca am omis alte aspecte, rog efectivul serviciului sa le aduca la cunostinta celor indrituiti sa solutioneze aceste nereguli. Nu trebuie sa avem temeri, aceste dispar numai infruntandu-le !

Formulez prezenta in conformitate cu Legea 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii si va rog sa o adresati organelor competente.

Subcomisar de politie ADAM DANIELA"

ROMANIA, CONDAMNATA PE BANDA RULANTA LA C.E.D.O. SA PLATEASCA MILIOANE DE EURO PENTRU CONDITIILE INUMANE DIN PENITENCIARE

Romania este fruntasa in Uniunea Europeana la numarul de condamnari la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (C.E.D.O.) din cauza tratamentelor inumane aplicate detinutilor. Desi e condamnata pe banda rulanta la plata de despagubiri, Romania nu face nimic pentru a remedia situatia. 
La ora actuala, capacitatea de cazare a sistemului penitenciar romanesc se limiteaza la un numar de 18.983 locuri. Raportat la un efectivul de 29.952 deţinuti (la 10 martie 2015), rezulta un deficit de 10.969 de locuri. Asa se face ca la ora actuala penitenciarele din Romania sunt suprapopulate (indice de ocupare de 157,8%), fapt ce creeaza mari probleme atat detinutilor de drept comun obligati sa "convietuiasca" cate 2-3 in pat, in vreme ce cadrele Administratiei Nationale a Penitenciarelor (A.N.P.) sunt obligate sa lucreze in conditii extrem de grele si insalubre. 

Datele oficiale ale A.N.P. arata ca la finele primului trimestru al acestui an  in Romania existau un numar de opt penitenciare in care numarul detinutilor incarcerati depasea dublul capacitatii de cazare. 
In aceasta situatie se aflau doua inchisori cu regim de maxima siguranta - Iasi (indice de ocupare - 220%) si Craiova (indice de ocupare - 212%) si sase penitenciare cu regim semideschis si deschis - Satu Mare (indice de ocupare - 238%), Botosani (indice de ocupare - 225%), Drobeta Turnu Severin (indice de ocupare - 216%), Codlea (indice de ocupare - 206%), Targu Jiu (indice de ocupare - 202%) si Jilava (indice de ocupare - 201%). 

Pentru a cozmetiza situatia existenta in inchisorile din Romania, A.N.P. omite sa aduca in discutie suprapopularea penitenciarelor autohtone si spune ca suprafata aferenta unei persoane privata de libertate pentru cazarea în comun este de circa 4 - 9 m.p. (la stabilirea spatiului minim obligatoriu pentru fiecare detinut, A.N.P. nu ia in considerare volumul de aer, ci doar suprafata celulelor). 

In realitate insa, infrastructura sistemului penitenciar nu respecta recomandarile Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT) si Ordinul ministrului justiţiei nr. 433/2010 cu privire la spatiul de cazare destinat unui detinut.  

Situatiile in care inchisorile respecta Standardele europene CPT de ocupare sunt o exceptie. 

Astfel, dintre cele 43 de penitenciare existente in Romania, doar trei unitati centrale si doua sectii auxiliare indeplinesc cerintele de capacitate impuse de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii si a Tratamentelor sau Pedepselor Inumane ori Degradante (CPT) - adica minimum 4 m.p./ detinut in inchisori, respectiv 7 m.p./ detinut in spitale - penitenciare si in centre educative. 

Desi accepta ca motivul principal al conditiilor mizerabile din inchisori il reprezinta supraaglomerarea, politicienii nu sunt preocupati de remedierea sistemului, in vreme ce Ministerul Justitiei are doar propuneri de solutii pe termen lung, si acelea extrem de ... insipide si incolore.

Din acest motiv este de asteptat ca Romania sa fie condamnata pe banda rulanta la Curtea europeana a Drepturilor Omului (C.E.D.O.) si obligata la plata unor despagubiri exorbitante, care intr-un final vor fi achitate din taxele si impozitele fiecarui contribuabil din Romania.

ROMANII AU FOST OBLIGATI SA SCOATA DIN BUZUNARE 1,14 MILIOANE EURO SI 10.000 FRANCI ELVETIENI UNOR DETINUTI CARE AU ATACAT CONDITIILE DE DETENTIE LA C.E.D.O.

Desi Romania si-a insusit si asumat atingerea standardelor europene pentru penitenciare si centre de detentie, totusi din cauza conditiilor inumane existente in aceste institutii de "reeducare", statul roman a fost obligat prin 131 de hotarari C.E.D.O. sa plateasca unor condamnati despagubiri in suma de 1.142.154 euro şi 10.000 franci elvetieni, in intervalul ianuarie 1990 - mai 2015. (facsimil).
Pana la aceasta ora, C.E.D.O. a constatat in cauzele privind statul roman nu mai putin de 211 incalcari ale art. 3 din Conventie, privind interzicerea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. Din acest punct de vedere, Romania se plaseaza pe locul 1 in Uniunea Europeana si pe locul 3, dupa Rusia si Turcia, din totalul celor 47 de state semnatare ale Conventiei de la Strasbourg. 

Defalcat, sumele achitate de statul roman ca urmare a conditiilor din inchisori si centre de detentie, arata astfel :

- ianuarie 2004 - decembrie 2010 : 33 hotarari C.E.D.O. in suma de 239.830 euro şi 10.000 franci elveţieni;

- anul 2011 : 19 hotarari CEDO, insumand 278.615 euro;

- anul 2012 : 10 hotarari CEDO, insumand 119.950 euro;

- anul 2013 : 32 hotarari CEDO, insumand 221.819 euro;

- anul 2014 : 29 hotarari CEDO, insumand 196.400 euro;

- ianuarie - mai 2015 : 16 hotarari CEDO, insumand 85.540 euro.

Practic, sumele pe care statul roman a fost obligat de C.E.D.O. sa le plateasca pentru conditiile inumane de detentie din sistemul penitenciar au fost decontate de fiecare roman in parte. Acest lucru s-a intamplat ca urmare a faptului ca Ministerul Finantelor Publice, desi obligat sa o faca, nu a initiat nicio actiune in regres impotriva persoanelor care se fac vinovate de neimplementarea obligatiilor asumate de catre Romania in ceea ce priveste conditiile de detentie. 

DOAR MODERNIZAREA PENITENCIARULUI GIURGIU VA COSTA ROMANIA PESTE 18,3 MILIOANE EURO

Modernizarea si dotarea sistemului penitenciar autohton la standardele europene implica insa costuri semnificative, tinand cont de faptul ca Administratia Natională a Penitenciarelor coordonează activitatea a 43 de unitati (penitenciare pentru femei, penitenciare pentru barbati, penitenciare pentru minori si tineri, penitenciare spital, centre de reeducare, scoali/centre de pregatire si formare a agentilor de penitenciare).

De exemplu, doar modernizarea Penitenciarului Giurgiu si extinderea acestuia cu inca 200 de locuri de cazare va costa statul roman aproximativ 80.449.110 lei (echivalent a 18,3 milioane euro) in urmatorii trei ani.

Conform Ministerului Justitiei, suma mentionata ar fi necesara pentru realizarea a 10 obiective, printre care se numără :

• transformarea popotei Penitenciarului in pavilion de detenţie cu o capacitate de 168 de locuri de cazare;
• transformarea salii de festivitati in pavilion de detentie cu 32 de locuri de cazare;
• realizarea unui poligon de tragere in subsolul pavilionului administrativ;
• sistem integrat de securitate; 
• drumuri şi platforme, amenajari exterioare incinta detentie regim deschis;
• racord apă - canal, reţele electrice exterioare.

SUMA PLATITA DE STAT IN FIECARE LUNA PENTRU INTRETINEREA UNUI DETINUT ESTE DE PESTE 28,5 ORI MAI MARE DECAT ALOCATIA ACORDATA UNUI COPIL

Desi conditiile din penitenciare sunt jalnice, totusi cheltuielile cu intretinerea detinutilor sunt extrem de mari. Astfel, costul lunar mediu pentru un detinut este de aproximativ 2.400 lei, suma respectiva fiind de 28,5 ori mai mare decat alocatia lunara acrdata de statul roman unui copil. Din cei 2.400 de lei, cea mai mare parte (1.619 lei) o reprezinta cheltuielile de personal din sistemul penitenciar. 
Datele oficiale arata ca suma alocata pentru intretinerea lunara a unui detinut (2.400 lei) este suportata in proportie de peste 91% din bugetul de stat si doar restul din veniturile proprii ale Administratiei nationale a Penitenciarelor.

URMEAZA : IN PENITENCIARELE DIN ROMANIA SE MOARE PE CAPETE

DORMI LINISTIT, TRAIAN BASESCU ! TRECUTUL TAU ESTE IN SECURITATE !

Dedicatie speciala pentru Traian Basescu, in amintirea vremurilor trecute cand isi sponsoriza campaniile electorale cu bani proveniti din traficul cu tigarete, iar drept multumire angaja dupa bunul plac, in functii de stat la Admininstratia Prezidentiala, nevestele sponsporilor.
Dormi linistit, Traian Basescu ! Trecutul tau este in securitate !
Exercitiu de memorie: recunoasteti personajele din fotografie ? 

Oare individul din dreapta jos a fotografiei a primit bani negri din traficul cu tigarete de la domnul care-l tine de gat pe Basescu ? Poate ne spune ANI.

 

ORICE PERSOANA FIZICA/JURIDICA CARE VA UTILIZA ACESTE FOTOGRAFII ESTE OBLIGAT SA PRECIZEZE SURSA : Ovidiu ZARA sau ovidiuzara.blogspot.ro

EXCLUSIV ANTENA 3: MIRCEA BASESCU A LUAT 1.000.000 DE EURO PENTRU ELIBERAREA LUI BERCEA MONDIALU'. TRAIAN BASESCU STIA DE SPAGA, LUCRU RECUNOSCUT DE FRATELE EX-PRESEDINTELUI

ANTENA 3  a publicat azi cea mai puternica dovadă a infractiunii savarsite de Mircea Basescu, fratele ex-preşedintelui Romaniei, Traian Basescu, in dosarul "Bercea Mondialu'".

Filmat de DNA, Mircea Basescu spune la o intrevedere cu tiganii lui Bercea: "Florine, ai dat un milion! Mai dă 30 de mii şi-l scoatem pe Bercea din puşcărie".

Mai mult, Mircea Basescu recunoaste de fata cu Izaura Anghel faptul ca parte din banii luati de la tigani ca sa intervina pentru eliberarea lui Bercea Mondialu' au ajuns si la Traian Basescu.

EXPLOZIV! VIZIONATI AICI - click

http://www.antena3.ro/politica/sinteza-zilei-imaginile-care-doboara-definitiv-familia-basescu-312075.html

FOSTUL SEF AL ANAF, SERBAN POP - OMUL LUI BLEJNAR, RETINUT DE DNA. URMEAZA ALINA BICA, FOSTA SEFA A DIICOT. MIZA - CEI DOI AU LUAT MITA IN CAZUL DEVALIZAREA CUPROM DE CATRE AFACERISTUL HORIA SIMU

Fostul şef al ANAF, Şerban Pop, a fost reţinut pentru 24 de ore de procurorii DNA, după ce a fost chemat la audieri în această dimineaţă. Alaturi de Pop, la sediul DNA a fost prezentă şi fosta şefă a DIICOT, Alina Bica. Si ea este pusă sub învinuire, alaturi de  Pop, într-un nou dosar instrumentat de procurorii DNA, care o acuză de noi fapte de corupţie. Fosta şefă a DIICOT a confirmat, la sosirea la sediul DNA, că urmează să fie audiată în calitate de suspect. Cei doi sunt audiati într-un dosar in care omul de afaceri Horia Simu i-a turnat la DNA dupa ce le-ar fi dat mită pentru soluţionarea faborabila a unui dosar penal pe care acesta il avea la DIICOT. 

Conform DNA, Serban Pop este acuzat de savarsirea infractiunii de complicitate la dare de mita, iar Alina Bica de luare de mita si participatie improprie sub forma determinarii cu intentie la savarsirea fara vinovatie a infractiunii de abuz in serviciu. Culmea, cel care a turnat-o pe Bica la DNA este fostul ei ofiter judiciarist DIICOT, Ionut Florentin Mihailescu - arestat in dosarul "Bica 2" alaturi de Dorin si Alin Cocos. 

Mirarea mea privind denuntatorul este foarte mare, tinand cont de faptul ca se pare insa ca intre acesta si Bica nu existau doar relatii de natura profesionala, lucru se pare stiut chiar de SRI.

CE SPUNE DNA

În cursul anului 2014, inculpatul Pop Șerban a primit de la suspectul Simu Horia, om de afaceri, suma totală de aproximativ 230.000 euro (constând în două contracte de asistenţă juridică încheiate cu firmele acestuia din urmă şi suma de 150.000 euro cash), pentru a interveni la nivelul conducerii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în scopul soluționării unui dosar penal care-l privea pe omul de afaceri, într-o manieră favorabilă acestuia din urmă.

La data de 8 noiembrie 2014, inculpata Bica Alina Mihaela în calitate de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a primit, pentru sine, în mod indirect, printr-un intermediar (martor denunţător în cauză), suma de 17.500 euro din totalul sumei de 20.000 euro, pe care acesta din urmă, în calitate de interpus, a primit-o de la inculpatul Pop Şerban.

Suma de 20.000 euro a reprezentat o parte din totalul sumei de aproximativ 230.000 euro ce a fost dată de suspectul Simu Horia în tranşe, pe parcursul a 8 luni, în cursul anului 2014, inculpatului Pop Şerban, pentru ca acesta să o remită în scopul menționat mai sus.

În schimbul banilor primiți, inculpata Bica Alina Mihaela, în calitate de procuror șef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a determinat înlocuirea procurorului de caz și a efectuat presiuni asupra unui alt subordonat de-al său (care, potrivit probelor administrate până în acest moment al urmăririi penale a acţionat fără vinovăţie), în scopul pronunţării unei soluţii de clasare în cauza în care se desfășurau acte de urmărire penală față de suspectul Simu Horia, lucru care s-a și întâmplat ulterior.

In cursul zilei de astazi Serban Pop si Alina Bica vor fi prezentaţi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu propunere de arestare preventivă pentru 30 zile.

DEVALIZAREA CUPROM "INVESTIGATA" DE DIICOT

Dosarul lui Horia Simu de la DIICOT a fost redeschis în luna mai de procurorii DIICOT pentru devalizarea Cuprom si in luna iulie se afla încă în stadiul cercetării penale "in rem" (cercetarea penală "in rem" înseamnă că procurorii investighează faptele pentru stabilirea vinovăţiei şi identificarea persoanelor responsabile de săvârşirea lor). 
Alaturi de Horia Simu, in dosarul devalizarii Cuprom DIICOT mai sunt cercetati penal sub acuzatiile de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare şi spălare de bani si Horia Pitulea, Neagu Oana Mădălina şi Chişu Adrian, 
Tribunalul Bucureşti a constatat, în data de 22 aprilie 2015, legalitatea unei ordonanţe a DIICOT prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale în cauză, instituţia fiind cea care a solicitat instanţei infirmarea ordonanţei prin care s-a dispus clasarea cazului.
Odată cu infirmarea clasării acestui dosar, Tribunalul a decis şi redeschiderea urmăririi penale în legătură cu relaţiile comerciale din S.C.Cuprom S.A. şi societăţi comerciale rezidende/nerezidente în care acestea au fost favorizate de către persoanele sus-menţionate.
reamintesc faptul ca omul de afaceri Horia Simu a devenit cunoscut ca "bancherul cuprului", după ce a preluat Cuprom Baia Mare, alături de Horia Pitulea.
Cuprom a fost înfiinţată în 2003, fiind rezultatul fuziunii dintre combinatul metalurgic Phoenix şi uzina Elcond Zalău, două din cele mai importante companii ale ţării noastre din industria neferoaselor. Cuprom şi-a dezvoltat afacerea pe credite şi a devenit unul dintre cei mai mari jucători pe piaţa cuprului din regiune.
Pentru bancheri, un client de talia Cuprom părea o adevărată mină de aur, în contextul în care cifra de afaceri a companiei crescuse fulminant - de la 321 milioane lei în 2005, la 581 milioane lei în 2006, până la nivelul record de 824 milioane lei în 2007 -, iar comenzile totalizau între 33% şi 61% din piaţa produselor de cupru din ţară.
Declanşarea crizei, datoriile scadente nereeşalonate şi scăderea drastică a cotaţiei cuprului la London Metal Exchange în decurs de câteva luni (iulie-decembrie 2008), de la 8.985 dolari/tona la 2.770 dolari/tona, au pus societatea pe butuci şi au dat peste cap toate calculele de profit ale băncilor în acest caz.
Cifra de afaceri a scăzut brusc la 685 milioane lei în 2008 şi la 190,4 milioane lei în 2009, societatea înregistrând piederi nete (la finele lui 2008 de 208 milioane lei, iar în 2009 de 50 milioane lei).
În 2008, Cuprom a sistat activitatea fabricii Phoenix Baia Mare şi a preferat să importe materia primă din Germania pentru fabrica de la Zalău. Numărul de salariaţi s-a redus sever, de la 665 de persoane în 2009, la numai 111 la jumătatea lui 2010.
In 2008 Cuprom a intrat în insolvenţă, la cererea firmei de consultanţă Expert Consultancy Inc., iar la 3 iunie 2015 Tribunalul Bucureşti a dispus intrarea în faliment a Cuprom, decizia pronunţată de magistraţi fiind executorie, la solicitarea unor creditori ai societăţii - BCR şi Bancpost.
Doi dintre şefii Cuprom au fost bancherii Horia Pitulea şi Horia Simu (ambii foşti vicepreşedinţi la Citibank România), dar din acţionariatul societăţii a mai făcut parte si cumnatul lui Mircea Geoana,  Ionuţ Costea, fost preşedinte al Eximbank şi cumnatul lui Mircea Geoană.


HORIA SIMU, ARESTAT IN DOSARUL RETROCEDARILOR PENTRU UN PREJUDICIU DE 55 MILIOANE EURO

Horia Simu a fost arestat preventiv pe 3 iulie într-un dosar al despăgubirilor date de ANRP, pentru un prejudiciu estimat la 55 milioane de euro. Simu a beneficiat de cea mai mare despăgubire acordată de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) şi este acuzat de procurorii DNA că a încercat să urgenteze obţinerea despăgubirilor depunând certificate medicale care arătau că ar suferi de hipertensiune arterială şi că "tergiversarea soluţionării cererii sale îi creează o puternică stare de stres ce este de natură a-i afecta grav sănătatea", potrivit rechizitoriului.
Astfel, în 2007, Horia Simu a depus o adeverinţă medicală în care se menţionează că suferă de hipertensiune arterială. În 2008, ANRP i-a cerut lui Horia Simu să transmită "documente care să probeze faptul că se află într-o situaţie excepţională, întrucât după analizarea cererii iniţiale s-a constatat că actele transmise anterior sunt insuficiente".
Ca urmare, Horia Simu a depus la ANRP o adeverinţă medicală emisă la dată de 15.01.2008, în care se precizează că este suferind de H.T.A. (Hipertensiune arterială, n.r.) esenţială şi aritmie extra-sistolică, constatări făcute de dr. (...), medic specialist medicină generală şi medicină de familie şi medic primar medicină de urgenţă, conform rechizitoriului. 
"Adeverinţa medicală descrisă s-a eliberat pentru a-i servi lui SIMU HORIA «la nevoie», fără ca la această rubrică solicitantul să fi precizat pentru ce îi este necesară de fapt acest document medical", arată procurorii.
De asemenea, in acel dosar procurorii au dispus punerea în mişcare a acţiunii penaleşi faţă de inculpaţii Ingrid Zaarour, Nicolescu Theodor Cătălin, Iuoraş Mihnea Remus şi Nicolescu (Fostă Bărbulescu) Ionela Mihaela, preşedinte, vicepreşedinte respectiv membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, la data faptei, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.
Anchetatorii au precizat că inculpaţii Nicolescu Theodor Cătălin, Iuoraş Mihnea Remus şi Hanu Florin Alexandru au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv, alături de Zaarour Ingrid sub control judiciar, la data de 9 aprilie 2015, pentru fapte asemănătoare.